Bădăranul...

Bădaranul nu are funcţie. Bădaranul e sau nu îmbrăcat la ţol festiv. Bădaranul e un necioplit, ajuns prea tare, care a uitat (sau n-a primit) cei 7 ani de acasă. Bădaranul îmi displace cel mai mult pe lumea asta. Bădaranul habar n-are să spună: "pot?", "te rog, frumos", "scuză-mă", "eşti ocupată?"...Bădaranului i se cuvine orice şi de aceea mă enervează cel mai mult. E un mitocan prin definiţie, dacă nu cumva bădăran şi mitocan 'or fi sinonime.

Ştiam că atunci când vrei să te foloseşti de bunul cuiva pe care acel cineva îl foloseşte în momentul respectiv, întrebi dacă se cuvine 2 minute sau mai mult ori îl rogi frumos. Nu costă nimic. Dimpotrivă, ai un as în mânecă la propria imagine câştigat. Am aflat astăzi că e mai bine să fii bădaran! Că aşa îţi câştigi locul ţintit!

Bădaranul e cel care, dacă se simte mai gros la buzunar, e şi mai talentat, e şi mai respectat, e şi mai bun, e de toate. Că are bani!

Bădaranul e cel care dacă are un anturaj respectabil e deja sus (a se citi cu nasul pe sus!), şi cere să fie respectat cum e anturajul chiar dacă e cu 5 capete mai jos decît cei care-l formează...

Bădăranul e un tip prea plin de sine, un arogant, un om care îşi recunoaşte prietenii după interesele pe care i le îndeplineşte, e cineva pe care eu, una n-aş putea să-l respect în veci! Şi nici măcar să-i vorbesc. Şi nici măcar să-i răspund cu aceeaşi monedă pentru că, spre deosebire de bădaran, eu am primit acei 7 ani de acasă şi mi-e prea ruşine să lovesc, să nu respect...
Bădaranul....e deja prea mult timp alocat unui tip fără scrupule care a născut povestea de azi. Da. E cât se poate de reală. M-a frapat mai ales prin comparaţia lui cu un om cu o funcţie importantă din Botoşani pe care eu îl respect enorm şi care, printr-o simplă întrebare, i-a dat o lecţie acestui bădăran. Lecţie pe care acest bădaran n-a observat-o oricum! Şi n-o va observa. Nu mai are demult cei 7 ani de acasă!
Bădaranii sunt nişte mişei de care mai bine te fereşti sau îi tratezi cu indiferenţa care îi doare cel mai mult...