Despre bun-simț. Despre cinste și puțin despre fidelitate. Punct.

A fi corect astăzi într-o lume în care de cele mai multe ori primează interesul propriu e demn de a caracteriza persoana care-și asumă riscul acesta drept naivă. A iniția un lucru pentru a servi mai degrabă altora, din nou, e privit ușor încrâncenat. "Sigur ascunde ceva", par să spună ceilalți. Dar, nu, tu te încăpățânezi să arăți că în lumea aceasta plină de egoism și aroganță chiar, mai e o bucățică de loc și pentru bruma de bun-simț necesară ca să fii corect, să nu înșeli așteptările, să nu faci rău celorlalți, să pui umărul la o treabă chiar dacă nu-ți iese ceva numaidecât.

Pe termen scurt, clar, te poți considera perdant folosind zi de zi prețul corect al vieții. Nu vei avea parte de prea multe lucruri, nevoile vor fi și ele mari și le acoperi greu.

Pe termen lung, în schimb câștigi Respect chiar dacă pe loc îți vine să arunci o înjurătură printre dinți legată de stima celorlalți față de tine. Contează însă! Îți dai seama asta în atare momente, uneori esențiale pentru tine și alor tăi.

Una  peste alta, deși nu mai e la modă să fii corect, ba chiar e ciudat, eu, una mă încăpățânez să păstrez încă intact în dicțonar cuvântul așa cum scrie acolo --->> (Despre oameni) Care are o ținută, o purtare, o atitudine ireproșabilă; cinstit

Mă încăpățânez de asemenea să nu renunț la gândul că suntem mai buni cinstiți față de noi, față de ceilalți, că fidelitatea față de cei cu care lucrezi sau stai poate fi principala calitate, principala treaptă spre vârful la care tinzi. Că a fi bun ține și de bunul-simț cu care vii de acasă. 

Am scris despre bun simț și în editorialul din numărul 31 al ziarului Buzz, acum, la chioșcuri, revin la temă, pentru că simt nevoia aceasta din nou. Punct. Bun-simț. Cinste. Fidelitate. Atât și am fi mai buni, un pic mai buni. Restul, e clar, avem nevoie și de alte calități ca să izbăvim, să mergem înainte.



Comentarii