Cei care au copilărit în anii '90, își mai amintesc cu siguranță de celebra emisiune pentru copii "Tip Top Mini top" de la TVR. A fost o emisiune de talente de succes. Au încercat mulți de pe la noi să preia modelul. Noi, în fața blocului, ne jucam "de-a Tip Top Mini Top". Ne strângeam 4-5 copii, doi erau concurenți doi în juriu și unul prezenta. Când eram mai mulți, era și mai bine: mai mulți concurenți, deci. În fine, să trec la subiect.
Astazi, canalele de televiziune s-au umplut de emisiuni de talente pentru copii și tineri. Se cântă. Se imită. Se forțează voci de dragul ratingului: ia uite ce voce avem!!! Bla bla bla. Toate aceste emisiuni sunt însă preluate din Occident, se dau bani pe ele, dar n-am să înțeleg de ce e mai corect să preiei, să te silești să fii în pas cu ăia de afară și să nu ai producțiile tale proprii. Sigur, mulți o să-mi spună, e mai comod, e mai simplu. Dar nu e tot aia cu a avea emisiuni în care telespectatorul de acasă să simtă împletitura de idei, nopțile nedormite pentru că nu a ieșit din prima, pentru că lipsește ceva și durează până vine acel geniu să cadă toți pe spate.
Tip top minitop era un gen de emisiune creată de români. La fel, Ba da, ba nu, Abracadabra, Școala vedetelor. Toate acestea au creat vedete, le-au creat de mici: Alina Eremia, Dana Rogoz, Alina Sorescu, Călin Goia (Voltaj) sunt vedete care s-au format, au crescut în aceste emisiuni. Nu mai spun de copiii din acele emisiuni care, astăzi, sunt în spatele camerelor la producții de televiziune azi. Apăreau în emisiunile acelea constat. Producătorii se ocupau de ei pe parcurs. Nu se limita totul la o apariție și apoi youtube-ul le era mamă și tată.
Era o minune să apari la Tip Top Minitop. Acum, la emisiunile de talente apar mulți copii, apar o dată, sunt multe emisiuni, multe canale care adoptă astfel de producții și inevitabil se pierd. E mai facil, dar și mai superficial azi să difuzezi o emisiuni preluată. A face e mai greu, mai complex, presupune mai mult efort, dar e mai ofertant, mai sincer, mai legat de public. E ...mai mult suflet. Și atât!
Astazi, canalele de televiziune s-au umplut de emisiuni de talente pentru copii și tineri. Se cântă. Se imită. Se forțează voci de dragul ratingului: ia uite ce voce avem!!! Bla bla bla. Toate aceste emisiuni sunt însă preluate din Occident, se dau bani pe ele, dar n-am să înțeleg de ce e mai corect să preiei, să te silești să fii în pas cu ăia de afară și să nu ai producțiile tale proprii. Sigur, mulți o să-mi spună, e mai comod, e mai simplu. Dar nu e tot aia cu a avea emisiuni în care telespectatorul de acasă să simtă împletitura de idei, nopțile nedormite pentru că nu a ieșit din prima, pentru că lipsește ceva și durează până vine acel geniu să cadă toți pe spate.
Tip top minitop era un gen de emisiune creată de români. La fel, Ba da, ba nu, Abracadabra, Școala vedetelor. Toate acestea au creat vedete, le-au creat de mici: Alina Eremia, Dana Rogoz, Alina Sorescu, Călin Goia (Voltaj) sunt vedete care s-au format, au crescut în aceste emisiuni. Nu mai spun de copiii din acele emisiuni care, astăzi, sunt în spatele camerelor la producții de televiziune azi. Apăreau în emisiunile acelea constat. Producătorii se ocupau de ei pe parcurs. Nu se limita totul la o apariție și apoi youtube-ul le era mamă și tată.
Era o minune să apari la Tip Top Minitop. Acum, la emisiunile de talente apar mulți copii, apar o dată, sunt multe emisiuni, multe canale care adoptă astfel de producții și inevitabil se pierd. E mai facil, dar și mai superficial azi să difuzezi o emisiuni preluată. A face e mai greu, mai complex, presupune mai mult efort, dar e mai ofertant, mai sincer, mai legat de public. E ...mai mult suflet. Și atât!
Comentarii