Iată, o poezie dedicată nimănui sau tuturor...De fapt, nu stiu, prieteni dacă e poezie, am scris-o duminică, ascultând un prieten care a scăpat un vers.Mi-a mers la inimă. M-am legat de el şi iată ce a ieşit...Nu! Nu e dedicaţie, e un fel de a scrie când te saturi de alte manifestări puse pe hârtie...


Manifest de iubire
Ţi-am dat anii
Mi-ai dat o clipă,
O clipă crudă ca anii mei.
Am învelit-o cu trupul tău.
Ţi-am dat anii
Mi-ai dat secunda,
M-ai învelit în inima ta
Ţi-am spus te iubesc
Mi-ai spus adio şi m-ai chemat din nou
Sunt doar o aventură
Sunt povestea
Sunt clipa care a trecut
Eşti viaţă,
Eşti zâmbet,
Eşti ce-am iubit mai mult
Iubire profundă
Iubire de cristal
Te-am iubit şi te iubesc..
Mă mai iubeşti?