Presa sau Relatii publice?

Am ales să renunţ la presă pentru o perioadă. Am ales să susţin un om politic şi nu mi se pare firesc să faci în acelaşi timp gazetărie. E anormal într-o lume normală să simpatizezi cu un partid politic şi să scrii despre celelalte. Să fii partinic în condiţiile în care ca ziarist te dai independent. Mulţi ziaristi fac lucrul acesta insă. Şi consideră că e un lucru normal. Unii o recunosc, se afişează la sediile de partid ca şi când n-ar avea agăţată de gât legitimaţia aceea care îi fac "câine de pază al democraţiei". Alţii susţin politicienii tacit, fără să vorbească, fără să se ştie. Nu e normal, repet într-o lume normală! România nu e însă o ţară corectă din aceast punct de vedere şi atunci nici jurnaliştii nu mai sunt ce ar trebui să fie. Eu, una refuz să fac politica unui ziar câtă vreme apar în umbra unui politician. Şi nu pentru că sunt moralitatea întruchipată ci pentru că vreau să fac un pas spre normalitate!

Presa este şi va rămâne pentru mine un domeniu de interes. Îmi place să scriu. Mi-a plăcut dintotdeauna. Conjunctura nu mi-a fost favorabilă într-un anumit moment şi a trebuit să aleg. În România de azi pasiunile trăiesc dar mor repede din cauza sărăciei. A trebuit să mă orientez ca să trăiesc. E un domeniu nou în care dacă implicarea, dăruirea şi pasiunea vor cântări la fel cum s-a întâmplat şi în perioada de jurnalism sunt convinsă că îmi va fi greu să aleg peste 3-4 ani: presă sau relaţii publice?! E o încercare. E un nou început. E cert însă un lucru. Mi-am dorit să fac această schimbare pentru că am simţit ca e cazul să fac acest pas.

Comentarii