Hai să nu mai fim complexaţi de defectele pe care le avem căci nu-i aşa. nimeni, dar nimeni nu-i perfect. E drept şi asta şi uneori doare, unii dintre noi au ceva mai mult noroc şi parcă simţi adeseori că ai fi mai bun. Dar cum şi cine ţi-a zis asta? Şi mai ales de unde ştii că drumul tău în viaţă e cel pentru care îl invidiezi pe cel pe care îl acuzi că are mai mult noroc? Fiecare din noi e construit cu frumuseţe, unii au mai multă pe din-afară, alţii pe dinăuntru şi, sigur, sunt cazurile fericite, când frumuseţea e şi în interior, e şi în exterior. Dar de ce să ne consumăm zilnic cu aceste gânduri şi să nu ne îndreptăm atenţia către a construi, a face lucruri bune? La o adică, fiecare s-a născut cu un scop în viaţa aceasta, îşi are un rol şi atâta vreme cât şi l-a descoperit, trebuie să lupte pentru el, înlăturând posibilele frustrări, invidii, îndoieli. Viaţa e prea tumultoasă azi ca să mai avem timp pentru frământări de genul acesta. Viaţa e un munte şi noi suntem singurii în măsură să alegem dacă urcăm în pas alert, în pas lent sau coborâm nefericiţi mereu pentru cum arătăm, pentru cum arată sau a făcut unul sau altul... Viaţa e un drum pe care paşii noştri îl fac neted sau cu zimţi.
Comentarii