Copil si inger

Ingerul doarme. Aripa lui e rupta. Vis. In mlastina gandurilor, copilul isi rupe fire de par din inima. Le impleteste. Snur de sperante. Vise. Idealuri. Dorinta si fantasmagorii. Le face pachet si le aseaza sub perna de puf. Ghemuit, in fotoliul moale priveste la faptura blonda din fata lui cu ochi inchisi. Buclele ii acopera fata. Copilul tace. Fara inger n-are nicio putere. Obrazul ingerului palpita. Copilul tresare. Involuntar isi prinde ingerul de roba lui alba. Ii atinge aripa catifelata. Ingerul se ridica si intr-un zambet, ridica perna copilului si urca. Se inalta. Privirea copilului e sus. Deschide fereastra. Pe cer doar un curcubeu de lumini.  Din galben cad stropi ce palesc in privirea de un albastru senin al pustiului. Lumini nestiute ii curenteaza orbitalul privirii. Tremur de soapte. Copilul isi duce mainile in buzunar. Dintrodata, un vuiet ii ridica privirea de sub cozorocul de carton. Zambeste. Ingerul se rostogolise de trei ori. Era pactul lor dinainte stabilit intru implinirea viselor. Pe umerii necrescuti ai copilului crestea lumina. Copilul inainta cu pas saltat. In bucatarie mama ii prepara desertul preferat. Tata il striga pentru inca o poveste. Fericirea inunda sufletul micutului pazit de Sus.

Comentarii