Bilanțul anului 2018. Bune și rele. Respectăm tradiția.

Mi se pare că sunt tot mai puține postări pe blogul ăsta al meu de la un bilanț anual la altul. Nu mai am timp să mă ocup de treaba asta, dar mi-e la fel de drag ca la început, iar la tradiția asta a mea dedicată bilanțului anual nu renunț.  S-au petrecut și bune, și mai puțin bune. Mulțumesc lui Dumnezeu, rele nu au fost. Au fost lucruri pe care am înțeles că trebuie să le îndrept, au fost întâmplări care m-au făcut să mă cunosc. Firesc. Tuturor ni se întâmplă asta.

Anul 2018 a început în forță. Am să fac așa un top al realizărilor Buzz după părerea mea după care trec prin cele personale.


1. Evenimentul ăla "7 ani de acasă" - frate, nici acum nu cred că s-a întâmplat ca Dragoș Pătraru să vină la Botoșani. Să-l fi adus noi?! Să ne trezească ideea asta, dorința de a continua în ritmul ăsta aniversările Buzz din luna februarie.  Fabulos. Fără doar și poate, locul 1. Cu coroniță, cu 3 de plus. A fost o mobilizare exemplară din partea întregii echipe Buzz. A fost momentul în care am înțeles că micuții ăștia au crescut și pot fi un adevărat staff. Uluitor.


2. Avem sediu. Propria redacție. Să nu vă închipuiți că e ușor. Dar e atât de frumos să ai locul tău unde să-ți desfășori activitatea, să ai propria sală de cursuri, să vezi mânuțele unui pe copil pe tastele unui laptop cum scrie un articol, să vezi o fată pasionată de montaj cum caută o melodie faină care să se potrivească reportajului. E unic sentimentul. Să faci filmări fără să depinzi de unul sau altul. Locul II. Și felicitări, copiilor că au luptat alături de mine să ne câștigăm minunea asta de sediu.
<3 nbsp="" p="">
3. Ai noștri tineri. Tabăra asta e genială. E atâta creativitate, atâta efervescență în ea. E atâta fericire în ochii copiilor că pot învăța lucrând ca o echipă de jurnaliști ori cineaști pentru un film ori reportaj de la oamenii ăia faini de la TVR, de la Radio. Pfff....  Tabăra asta e o minune pentru Buzz. Iar locația de la Șoldănești a contribuit esențial la realizarea acestui vis. Dați-ne în fiecare an bucuria asta!

4. B.O.M.D. Îl pun pe locul 4 pentru că aș fi vrut mai mult un pic. Aș fi vrut mai mult la lansarea DVD-ului. Nu a fost ceea ce plănuisem inițial. Mi-a plăcut însă că a fost o ediție a V-a în care frumoșii ăștia mici au demonstrat că au crescut, că știu să facă un reportaj. Au demonstrat că pot oricând să ia frâiele meseriei în mână.

5. Școala de jurnalism Buzz. Este un proiect drag pe care l-am început pentru că îmi doresc mai mult profesionalism, o selecție calitativă a reporterilor în redacție. Iar copiii care au rămas și iată, mai au doar trei luni din modulul de cursuri oferit sunt speranțe notabile. Locul 5 pentru că e prima serie, e un test încă. Mai reglăm treaba din mers.

Mai sunt la capitolul Buzz, dar astea 5 pentru 2018 sunte relevante, sunt poate mai deosebite. Restul au continuat dezvoltarea noastră pas cu pas așa cum ne-am obișnuit noi.

Personal, am să le împart, ca deobicei, pe două capitole: pozitive și negative.

Pozitive:
1. Cel mai mare premiu pe care puteam să-l obțin vreodată: unul din tinerii Buzz este student la Jurnalism de anul acesta și colaborează, ca reporter și la un site de știri locale. Despre Roxana Aiacoboaie vorbesc. Bravo, copil senin! Să-ți duci visele frumos înainte! Să le împlinești ca un "vărsător" adevărat cum te știu. N-o uit nici pe Daria Ichim, reporter Buzz din prima generație, care de anul acesta e studentă. Bravo!
2. Wow! Am citit mai mult decât anul trecut. Mi-am propus asta și mi-a ieșit.
3. Am reușit să fac primii pași pentru primul curs de formator profesional.
4. Am fost la Festivalul George Grigoriu. Am făcut din nou efortul ăsta și mă bucur pentru că muzica românească e o pasiune mai veche.
4. Mi-am învins teama de a greși, de trac, timiditatea și am acceptat să vorbesc despre cartea unei tinere talentate. Nu e ușor să faci asta atunci când ești un om timid. Iar eu sunt. De timiditate nu scapi niciodată total. Doar reușești cu timpul s-o mai estompezi.
6. Am avut câteva întâlniri dragi mie. Mai puține ca deobicei, e adevărat, dar... recuperăm în 2019.
7. Am câștigat două  parteneriate noi.
8. Pot asculta din nou CDurile mele dragi. 
<3 nbsp="" p=""><3 nbsp="" p="">9. Am câțiva oameni pe sinceritatea cărora mă bazez atunci când am neclarități în luarea unor decizii. Și asta e foarte important mai ales când nu ai  susțineri pompoase. Le mulțumesc. Se știu ei.



Negative:
1. N-am reușit să mă țin de promisiunea de a lansa cartea Izei. O facem anul viitor. S-au adunat multe.
2. Nu mai am atât de des zvâcniri de a urca în tren/autocar și de a pleca. De vină e  timpul care e tot mai îngust. Îmi place să umblu câte o zi prin București. Nu că mă relaxează, ci pentru aerul lui, pentru energia cu care revii acasă.
3. Prea puțin filme văzute.
4. Am avut prea puțin timp pentru mine.
5.  Mi-e greu încă să iau decizii cu mintea. Încă îmi las inima să gândească/să decidă. Nu e întotdeauna ok.
6. Am rupt un parteneriat.
7.  Mai puține achiziții personale.
8. Urăsc tabelele :))

Cred că mai sunt, dar astea par, de departe, alea care mi-au venit așa scriind aproape fără oprire. Probabil, și cele mai importante. Sigur mai sunt, și la pozitive, și la negative. Dar toate au mai adus ceva în dezvoltarea mea.  De la 2019 cer atât: sănătate, putere, înțelepciune, răbdare și implicare. Restul vin. Încetul cu încetul. Doamne Ajută să fie un an bun!

P.S În caz că am uitat ceva foarte important, mai fac update până la finele anului... Deh mai avem vreo 10 zile din 2018.

Comentarii