Să fie și "Fluturi"!

Când eram mică, adică la sfârșit de adolescență, citeam mult romanele scrise de Danielle Steel. Multe au fost și ecranizate. Am urmărit și câteva din filmele acelea. Le citeam rapid, îmi plăceau. Astăzi, evident râd cu gura până la urechi de plăcerea mea literară de atunci. Am avut recent un deja vu, citind primul volum din romanul "Fluturi". Eram curioasă căci prea se vorbește de el. L-am împrumutat. L-am citit într-un weekend. Se citește evident ușor.
Cartea asta mi-a amintit de perioada aceea când alergam după cărțile lui Danielle Steel. Era vârsta mea de atunci, nevoia de a găsi povești de dragoste. O lectură superficială. Nici "Fluturi" nu e departe de zona asta și probabil de aceea, și succesul uriaș la public. Oamenii au nevoie de poveste, vor să se identifice în personaje la fel ca ei, au nevoie de sentimente și trăiri. E o carte scrisă ok din punct de vedere literar, dar nu are greutate, profunzime. E o poveste și atât. O imagine. Mai percutantă la vârsta aia de 20 de ani când dragostea are o formă mai naivă în suflet. Altfel, nu o critic, nu o super apreciez, nu o desființez. Dacă un tânăr vrea s-o citească, lasă-l. Copiii trebuie lăsati să citească. Să citească din plăcere. Să prindă gustul lecturii. Treptat vor face diferența între cărțile citite pe nerăsuflate la 14, la 20 sau la 30 ani.  Să fie și "Fluturi", deci!

Comentarii