Generația voastră nu semănă deloc cu a lor. Ei au altă lume, alte orizonturi. La fel sunt doar emoția și sentimentele investite în ceea ce fac.
Nu sperați să vă transformați copiii în liderii generației lor dacă nu asta le e menirea.
Nu le mai puneți aripi de plastic, lăsați-i să zboare cu propriile lor pene. Zborul le va fi mai greu, adevărat, dar mai târziu, își vor trăi propria poveste, propriul gând.
Nu le mai construiți statui pentru fiecare realizare. E normal să muncească, să învețe, să depună efort, să-și găsească pasiuni, să lupte pentru o viață mai bună. Asta trebuie să învețe ei de la voi.
Încetați să le dați pentru că voi n-ați avut și ei trebuie să aibă. Înainte de a-i da copilului ce crede el că trebuie să aibă, oferă-i mângâiere, ajută-l să înțeleagă, explică-i ce se poate, plimbă-te cu el, vorbește cu el, dezbate problemele care îl frământă. Și lasă-l liber, lasă-l să construiască... Dezvoltă în el responsabilitatea pentru ceea ce face, trăiește cu el și nu pentru el.
E mai bine, mai limpede, mai sănătos...
Altfel, vei creste un pui mereu în căutarea aripei tale și nu a propriului penaj.
Lasă-l să zboare și urmărește-i culorile care se înmulțumesc odată cu visurile, cu asteptările, cu emoțiile, cu proiectele, cu bucuria lui de viață.
Cu sinele lui, pur și simplu...
Comentarii