...un manunchi de iubire devine minune


...dacă întreg universul contemplă la făurirea unui ideal încă mai cred că visul meu mai are o şansă. Visele ne transformă în robii sufletului ca să fim fericiţi o clipă, jumate de minut, o zi, un an, o viaţă...Pentru o secundă de fericire suntem capabili să atingem stele, să mergem în genunchi jumătate de zi, să luptăm cu orice preţ. Visăm şi dorim! Fiecare moment devine important dacă face parte din cărarea spre lumină. Fiecare persoană e încă un zeu trimis dacă-ţi arată calea spre fericire, dacă îţi poate desena pe chip măcar jumătate din vis.
...îmi înec sufletul în iluzii, himere şi speranţe; încă mai sper că am să ating clipa dansand pe aripile unui vis. În sufletul meu e atâta iubire că respir vise şi trăiesc pentru ca ele să nu rămână într-un buzunar uitat din mine...
...minunile se întâmplă când suntem mânaţi din interior de forţe pe care nu le ştim dar le simţim. Motivaţiile pentru făurirea visului se nasc din sufletul care revarsă iubire, din puterea de a iubi până la limita maximă, din ceea ce simţim, din dorinţă. Fără suflet viaţa n-are culoare, fără iubire nu există motivaţie iar fără motivaţie visele rămân simple himere... Trăim mânaţi de vise iar visele se împlinesc când există o un manunchi de iubire care devine minune...

Comentarii