A nins. Pentru prima data anul acesta in seara de Ajun a nins. Da, a nins in ziua in care cei mai multi dintre noi, cei care mai credem in miracolul Craciunului, asteptam colindatori. A nins in ziua in care copiii il asteapta pe Mos Craciun. A nins. Demult n-a mai nins in ziua de Ajun. A doua zi a continuat sa ninga. Da, in prima zi de Craciun. Cat de frumos e sa privesti prin fereastra ninsoarea in prima zi de Craciun. Fara acest tablou mirific sarbatoarea aceasta isi pierde din farmec. Ningea ieri cand mi-am dorit sa nu ploua... Pana ieri a fost o toamna continua ca si cand sarbatorile pentru care orasul a fost prins de forfota cumparaturilor nici nu veneau. Ploua si era intunecos! Nimic frumos care sa te scoata din casa pentru placerea aerului de afara...Ieri, adica de Ajunul Craciunului a nins prima data anul acesta la Botosani. Si zapada deja face probleme pe drumurile din judet iar eu nu ma mai agit sa aflu ce si cum, de ce si cat.... Sunt linistita si privesc zapada. Albul zapezii. Ma incanta. Simt povestea iernii si continui sa cred in Mos Craciun. Minunile se petrec
atunci cand crezi cu adevarat in ele. Fiecare taina se transforma intr-o minune daca o simti in puritatea din care se naste. Minunea de a privi linistita albul si frumusetea zapezii mi s-a intamplat. Cat de mult conteaza sa ai timp sa privesti minunile care se petrec in jurul tau! Ninge si imi place sa privesc intruna la fereastra sperand ca acesta este semnul unui an bun. Da... simplu fapt ca a nins in zi de Ajun, in zi de Craciun... Pamantul s-a curatat acoperindu-se cu covorul acesta alb in ziua in care a Mantuitorul a venit pe lume. Ce poveste mai buna ca asta iti poate da speranta unor vise cu aripi?!
A nins. Pentru prima data anul acesta in seara de Ajun a nins. Da, a nins in ziua in care cei mai multi dintre noi, cei care mai credem in miracolul Craciunului, asteptam colindatori. A nins in ziua in care copiii il asteapta pe Mos Craciun. A nins. Demult n-a mai nins in ziua de Ajun. A doua zi a continuat sa ninga. Da, in prima zi de Craciun. Cat de frumos e sa privesti prin fereastra ninsoarea in prima zi de Craciun. Fara acest tablou mirific sarbatoarea aceasta isi pierde din farmec. Ningea ieri cand mi-am dorit sa nu ploua... Pana ieri a fost o toamna continua ca si cand sarbatorile pentru care orasul a fost prins de forfota cumparaturilor nici nu veneau. Ploua si era intunecos! Nimic frumos care sa te scoata din casa pentru placerea aerului de afara...Ieri, adica de Ajunul Craciunului a nins prima data anul acesta la Botosani. Si zapada deja face probleme pe drumurile din judet iar eu nu ma mai agit sa aflu ce si cum, de ce si cat.... Sunt linistita si privesc zapada. Albul zapezii. Ma incanta. Simt povestea iernii si continui sa cred in Mos Craciun. Minunile se petrec 
atunci cand crezi cu adevarat in ele. Fiecare taina se transforma intr-o minune daca o simti in puritatea din care se naste. Minunea de a privi linistita albul si frumusetea zapezii mi s-a intamplat. Cat de mult conteaza sa ai timp sa privesti minunile care se petrec in jurul tau! Ninge si imi place sa privesc intruna la fereastra sperand ca acesta este semnul unui an bun. Da... simplu fapt ca a nins in zi de Ajun, in zi de Craciun... Pamantul s-a curatat acoperindu-se cu covorul acesta alb in ziua in care a Mantuitorul a venit pe lume. Ce poveste mai buna ca asta iti poate da speranta unor vise cu aripi?!
Comentarii