Îmi îndrept iarăşi paşii spre foişor. E seară şi puţin răcoare. A devenit o obişnuinţă de acum şi e ca şi când nimic nu mă poate opri să aud muzica în urechi, să văd mulţimea din parc şi chipurile vesele de copii. E duminică la ceas de după-amiază. N-am luat încă vacanţă dar îmi permit 2 ore din ziua asta de sfârşit de săptămână să-i văd pe micuţii care reuşesc performanţa de a strânge la u
n loc atâta lume. Nu-i lucru de şagă! Ne adunăm unul câte unul. Ne pupăm. Ne îmbrăţişăm. Ne împărtăşim din poveştile trăite de-a lungul unei săptămâni. Sau două, după caz. Copiii au o mică şedinţă în foişor. Îşi analizează piesele pe care le vor cânta. Se fac probe de sunet. Se aud în difuzoarele vocile cristaline şi atât de inocente ale micuţilor care visează la un drum frumos. E vârsta când nu există pic de ceaţă pe fereastra viselor. E vârsta când le e permis să viseze mai mult decât trăiesc...
n loc atâta lume. Nu-i lucru de şagă! Ne adunăm unul câte unul. Ne pupăm. Ne îmbrăţişăm. Ne împărtăşim din poveştile trăite de-a lungul unei săptămâni. Sau două, după caz. Copiii au o mică şedinţă în foişor. Îşi analizează piesele pe care le vor cânta. Se fac probe de sunet. Se aud în difuzoarele vocile cristaline şi atât de inocente ale micuţilor care visează la un drum frumos. E vârsta când nu există pic de ceaţă pe fereastra viselor. E vârsta când le e permis să viseze mai mult decât trăiesc...Spectacolul începe. Cei mici la început, încheie cei mari. Copiii însoţiţi de părinţi privesc uluiţi, fericiţi, încântaţi, uimiţi, bucuroşi vedetele de vârsta lor. Unii mai curajoşi vor să fie alături de ei şi insistă pe treptele foişorului spre necazul părinţilor care vor să imortalizeze clipele frumoase de pe scenă. Cântă Mihăiţă. Apoi Ioana. Urmează Oana, Miruna, Costinel, Viviana, Ana Maria, Claudia, Codruţa, Bogdan. Câte o piesă sau două în funcţie de câţi sunt... Cei mai mari prezintă spectacolul. Micile greşeli sunt corectate din mers şi sunt iertate de publicul care îi aplaudă de încurajare, de fericire, de bucurie sau pur şi simplu pe me
rit. Copiii cântă şi depun toată silinţa ca publicului în majoritate copii-mai mari sau mai mici - să-i placă. Atmosfera se încălzeşte, pâlcurile de oameni se măresc treptat până la finele spectacolului oferit de grupul Cheia Sol în parc. Fanfara Botoşanca are deja publicul încălzit. Îşi aşază instrumentele şi îşi începe concertul estival din foişor. Copiii, în tot acest timp împart păreri, zâmbete, pupici şi bucurie. Încă o seară din cele câteva care au animat pe timpul verii parcul care poartă numele lui Eminescu. Evoluţia micuţilor se simte după o stagiune de spectacole pentru care efortul nu a fost banal dar îl ignoră pentru că oboseala nu le permite la vârsta asta să se oprească din maratonul pornit pentru crearea unui vis. Cheia Sol coordonat de Oana Puşcaşu şi-a dus la capăt proiectul prin care au avut de câştigat pe de o parte copiii-vedetă (Viviana a primit deja după unul din spectacole o vată roz pe băţ de la unul din spectatori, pesemne un admirator!) iar pe de altă parte, sigur, botoşănenii care au simţit cum timpul devine poveste pentru 2 ceasuri la o simplă plimbare în parc...
rit. Copiii cântă şi depun toată silinţa ca publicului în majoritate copii-mai mari sau mai mici - să-i placă. Atmosfera se încălzeşte, pâlcurile de oameni se măresc treptat până la finele spectacolului oferit de grupul Cheia Sol în parc. Fanfara Botoşanca are deja publicul încălzit. Îşi aşază instrumentele şi îşi începe concertul estival din foişor. Copiii, în tot acest timp împart păreri, zâmbete, pupici şi bucurie. Încă o seară din cele câteva care au animat pe timpul verii parcul care poartă numele lui Eminescu. Evoluţia micuţilor se simte după o stagiune de spectacole pentru care efortul nu a fost banal dar îl ignoră pentru că oboseala nu le permite la vârsta asta să se oprească din maratonul pornit pentru crearea unui vis. Cheia Sol coordonat de Oana Puşcaşu şi-a dus la capăt proiectul prin care au avut de câştigat pe de o parte copiii-vedetă (Viviana a primit deja după unul din spectacole o vată roz pe băţ de la unul din spectatori, pesemne un admirator!) iar pe de altă parte, sigur, botoşănenii care au simţit cum timpul devine poveste pentru 2 ceasuri la o simplă plimbare în parc...Bravo Cheia Sol! Bravo Fanfarei Botoşanca!
Comentarii