Când o femeie caută liniştea înaintea unei pasiuni, unei iubiri care să-i nimicească trupul, unei dorinţe trupeşti, unor aventuri la ceas nocturn, în locuri cât mai puţin obişnuite, la ceas de zi, în spaţii gândite demult, înseamnă că-şi caută bărbatul cu care să trăiască fericit sau dacă nu, măcar într-o pace şi armonie complete fără focul şi nebunia trecutului amoros. Iubirea trăită de o femeie e diferită de cea a unui bărbat deşi aparent e aceeaşi, e la fel de pătimaşă sau la fel de leneşă or atipică. Femeia iubeşte, când caută altceva decât liniştea patului conjugal, cu pasiunea de a-şi cunoaşte trupul, de a înţelege mesajele şi semnalele celui cu care împarte dragostea. Asta nu înseamnă că îşi doreşte mai multă iubire fizică decât lăuntrică. Dimpotrivă, aş fi tentată chiar să spun că aşteptarea, necunoscutul, dorinţa, căutările sunt mai profunde, mai puternice şi va căuta iubirea-tip aventură şi mai puţin pe cea care îi va linişti sufletul.Asta îi va aduce o anume strălucire...E cumva mai egoistă înainte de liniştea găsită în braţele bărbatului cu care va dori să facă cuib.Când are liniştea asigurată va căuta să ofere în schimb ceva: copii sau pe ea însăşi dar fără emfaza de început. E mai vulnerabilă, mai puţin atentă la gesturi, la încercările în faţa cărora o pune iubirea aducătoare de pasiune... E dispusă să înceapă un drum nou către inima cuiva mai uşor. E deschisă spre a trăi două iubiri în acelaşi timp şi atunci nu poate trăi prea liniştită. Îi plac libertatea şi independenţa astfel că liniştea alături de un bărbat trezesc în ea rutina care doare sufletul pătimaş. Îşi doreşte probabil liniştea unui cămin atunci când instinctul matern îşi revendică spaţiul.Şi poate nici atunci.. .Linişea va înlocui iubirea focoasă atunci când îşi permite să trăiască iubirea pentru doi şi nu doar pentru ea......le-am scris inspirată de ultima carte citită, "Oraşul cu salcami" (Mihail Sebastian)...
Comentarii