Revista de lifestyle

Acum mă uit prin reviste de life-style şi mi-amintesc că pe la începutul anilor 2000 îmi doream, visam, tânjeam să lucrez la una din ele. Pe atunci eram înnebunită după "Unica". Nu ştiu ce chestie din interiorul paginilor lucioase mă atrăgea mai mult....dar am strâns toată colecţia până cînd s-a schimbat şi acolo echipa. Nu mi-a trecut nebunia asta cu jobul la o revistă de lifestyle. Nu ştiu dacă e bine că-mi doresc asta, dar simt că stilul meu de a scrie se potriveşte cu paginile alea lucioase. Nu ştiu dacă un job acolo mi-ar fi de-ajuns. Probabil că nu! Aş vrea să lucrez la o revistă din asta şi cred că m-aş ma abona şi la un alt job care sa-mi completeze venitul. Sau 2. Sau 3. Câte pot duce! Aş scrie la o revista din asta chiar şi dacă aş fi nevoită să car un plod după mine. Pentru că atunci cînd faci ce-ţi place şi nu simţi că pierzi vremea stând într-un loc fără să-ţi laşi personalitatea să se exprime, nu cred că timpul nu-ţi alocă şi ţie minutele tale. Ba cred că mi se potriveşte meseria care nu-mi anulează independenţa, care nu-mi îngrădeşte libertatea şi care îmi dă sentimentul plăcerii de a munci. Acum chiar am convingerea că presa este un mod de a trăi independent. Exact! De -a trăi căci omul de presă nu are vacanţă, nu are timp liber. Şi chiar dacă le are, nu prea rezistă unui subiect bun, unor surse informate, unor relaţii pe care le poate fructifica într-o zi!Chiar şi în pantaloni scurţi sau costum de baie aşezat pe şezlong...

Comentarii