Melodia "Ioane, Ioane" a devenit o adevărată tradiţie pentru mine în această zi de 7 ianuarie. Mi-a rămas în minte totul. Radioul acela imens de lemn deschis în permanenţă pe Radio România, discul de vinil (albastru cu imaginea Mirabelei intr-un look modern pt acea perioada...), reacţiile mele la fiecare difuzare a piesei, sonorul dat la maxim, vecinul de la etajul II (tot un Ion care asculta aceeaşi piesă cu acelaşi volum dat la maximum). Sunt nelipsite din mintea şi din sufletul meu. Încă nu pot să depăşesc un 7 ianuarie fără să nu aud măcar o dată piesa asta cu volumul la maxim. E ca şi cum lipseşte ceva din decorul acestei zile speciale pe care mi-o fac aşa cum simt, cum cred, cum am chef în fiecare an. Indiferent de alegere, "Ioane, Ioane" nu lipseşte... O ascult şi de fiecare dată îmi amintesc reacţia mea inocentă din vremea copilăriei: "E pentru mine, nu? O cântă doar pt mine..." întrebam de fiecare dată când auzem primele acorduri...O piesă care va rămâne eternă în sufletul meu!
Comentarii