Am aflat azi ceva nou de un coleg. Fost coleg de grădiniţă. Da, au trecut vreo 25 de ani şi încă-l mai ţin minte. Pe el şi încă vreo trei colege. Cu ei mă jucam eu mai mult. Iar de el chiar îmi plăcea. Azi, întâmplător o colegă i-a pronunţat numele şi mi s-a părut ciudat puţin că în sfârşit aud ceva de el. Am întrebat de tatăl lui pentru că ştiam ce profesie are. Şi aşa am aflat că urmează în prezent aceeaşi profesie ca tatăl lui. A fost coleg de şcoală generală cu colega mea de serviciu. Am aflat aşadar şi şcoala unde a învăţat. "Mare" oraş avem! Sau întâlnirile cu oamenii nu sunt pur întâmplătoare?!... Interesant e şi altceva! Chiar zilele trecute, văzînd-o pe una din fostele colege de grădiniţă (care nu cred că mă mai ştie!) şi care stă după remarcile mele în cartier cu mine, m-am gîndit la ei şi la perioada aceea. Şi apropo, eu o mai ţin minte şi pe doamna educatoare. M-am întâlnit cu ceva timp în urmă cu ea şi a fost un moment tare emoţionant. Rămâne un lucru clar: copilăria este vârsta cea mai frumoasă prin inocenţa ei, prin prieteniile pe care le legi, prin amintirile jocului, prin ...absolut tot!. Copiii trebuie lăsaţi să-şi trăiască frumos vîrsta asta pentru ca e "fundaţia" vieţii...Am aflat azi ceva nou de un coleg. Fost coleg de grădiniţă. Da, au trecut vreo 25 de ani şi încă-l mai ţin minte. Pe el şi încă vreo trei colege. Cu ei mă jucam eu mai mult. Iar de el chiar îmi plăcea. Azi, întâmplător o colegă i-a pronunţat numele şi mi s-a părut ciudat puţin că în sfârşit aud ceva de el. Am întrebat de tatăl lui pentru că ştiam ce profesie are. Şi aşa am aflat că urmează în prezent aceeaşi profesie ca tatăl lui. A fost coleg de şcoală generală cu colega mea de serviciu. Am aflat aşadar şi şcoala unde a învăţat. "Mare" oraş avem! Sau întâlnirile cu oamenii nu sunt pur întâmplătoare?!... Interesant e şi altceva! Chiar zilele trecute, văzînd-o pe una din fostele colege de grădiniţă (care nu cred că mă mai ştie!) şi care stă după remarcile mele în cartier cu mine, m-am gîndit la ei şi la perioada aceea. Şi apropo, eu o mai ţin minte şi pe doamna educatoare. M-am întâlnit cu ceva timp în urmă cu ea şi a fost un moment tare emoţionant. Rămâne un lucru clar: copilăria este vârsta cea mai frumoasă prin inocenţa ei, prin prieteniile pe care le legi, prin amintirile jocului, prin ...absolut tot!. Copiii trebuie lăsaţi să-şi trăiască frumos vîrsta asta pentru ca e "fundaţia" vieţii...
Comentarii