Sunt liberă. Gândesc liber. Nu-mi plac constrângerile. Urăsc limitele. Iar drumurile dinainte bătătorite îmi dau o senzaţie de "second-hand". Am primit în dar încă de când m-am născut libertatea de a alege şi îmi asum consecinţele raţiunii după care îmi construiesc căile pe care calc. Am ales ce profil voi urma când am dat examen la liceu. N-am regretat! Nu sunt omul cifrelor şi al lucrurilor exacte. Am ales mai târziu drumul profesional chiar dacă am cumpănit vreme bună. A fost o decizie grea în momente cruciale ale vieţii. Am ales cu sufletul şi mintea deopotrivă. Nu cred că aş fi căpătat experienţă de viaţă mai mult decât am făcut-o prin primii ani de "bătătorit" drumul profesional. A fost o decizie înţeleaptă! Poate, una din cele mai înţelepte de până acum! Cu toate că aparţine mai mult Destinului...Eu n-am fost decât cu dorinţa! Dar libertatea asta nu e întotdeauna pozitivă! Cel puţin în unele situaţii, în cazul meu. Nu, n-am consumat droguri. Nici măcar n-am fumat! (asta face parte iarăşi din gândirea mea liberă; la ce mi-ar folosi?? doar pentru că X sau Y face la fel? doar pentru a mă îneca în ceaţa din WCul şcolii??). Ţine de respectul faţă de tine să ai puterea să alegi pentru propria persoană lucrurile bune, înţelepte şi care te avantajează. Apoi, faţă de ceilalţi... Ci a fost o deturnare de la un drum care putea fi... Am renunţat, în ciuda aprecierilor pe care le primeam, să mai frecventez cercul de pictură de la Clubul Pionerilor. A fost alegerea mea de a mă înscrie. Tot eu am renunţat. M-am înscris alături de alţi câţiva copii, prieteni de joacă. Ei au fost imboldul meu de a mai schimba ceva printre preocupările zilnice, tot ei au l-au retezat. Dintre toţi cei care ne-am înscris, am fost singura care putea continua... Aşa mi s-a zis. Am renunţat. A fost decizia mea. Nu m-a contrazis nimeni.Poate, dacă aş fi continuat, alegeam alt drum mai târziu, alt profil... Dar, până la urmă, Destinul încadrează propria noastră libertate şi ne dictează alegerile pe care avem senzaţia că le luăm liberi în gândire şi suflet....Sunt liberă. Gândesc liber. Nu-mi plac constrângerile. Urăsc limitele. Iar drumurile dinainte bătătorite îmi dau o senzaţie de "second-hand". Am primit în dar încă de când m-am născut libertatea de a alege şi îmi asum consecinţele raţiunii după care îmi construiesc căile pe care calc. Am ales ce profil voi urma când am dat examen la liceu. N-am regretat! Nu sunt omul cifrelor şi al lucrurilor exacte. Am ales mai târziu drumul profesional chiar dacă am cumpănit vreme bună. A fost o decizie grea în momente cruciale ale vieţii. Am ales cu sufletul şi mintea deopotrivă. Nu cred că aş fi căpătat experienţă de viaţă mai mult decât am făcut-o prin primii ani de "bătătorit" drumul profesional. A fost o decizie înţeleaptă! Poate, una din cele mai înţelepte de până acum! Cu toate că aparţine mai mult Destinului...Eu n-am fost decât cu dorinţa! Dar libertatea asta nu e întotdeauna pozitivă! Cel puţin în unele situaţii, în cazul meu. Nu, n-am consumat droguri. Nici măcar n-am fumat! (asta face parte iarăşi din gândirea mea liberă; la ce mi-ar folosi?? doar pentru că X sau Y face la fel? doar pentru a mă îneca în ceaţa din WCul şcolii??). Ţine de respectul faţă de tine să ai puterea să alegi pentru propria persoană lucrurile bune, înţelepte şi care te avantajează. Apoi, faţă de ceilalţi... Ci a fost o deturnare de la un drum care putea fi... Am renunţat, în ciuda aprecierilor pe care le primeam, să mai frecventez cercul de pictură de la Clubul Pionerilor. A fost alegerea mea de a mă înscrie. Tot eu am renunţat. M-am înscris alături de alţi câţiva copii, prieteni de joacă. Ei au fost imboldul meu de a mai schimba ceva printre preocupările zilnice, tot ei au l-au retezat. Dintre toţi cei care ne-am înscris, am fost singura care putea continua... Aşa mi s-a zis. Am renunţat. A fost decizia mea. Nu m-a contrazis nimeni.Poate, dacă aş fi continuat, alegeam alt drum mai târziu, alt profil... Dar, până la urmă, Destinul încadrează propria noastră libertate şi ne dictează alegerile pe care avem senzaţia că le luăm liberi în gândire şi suflet....
Comentarii