Aprind înc-o ţigară,
Trag un fum
Şi-mi dau seama
Că visul e de fapt
O întâmplare născută dintr-o naivitate,
Că speranţa e de fapt o imagine a zilei de mâine...
Prin fumul negru
Văd umbre şi număr cercuri.
E o fracţiune de secundă totul,
Cât să-ţi măsori într-o secundă, rostul.
Comentarii