Toți avem o carte a copilăriei. Este acea carte care ne-a impresionat la un moment dat, care ne farmecă gîndurile și în prezent stârnindu-ne un zâmbet în colțul gurii. Pentru fiecare dintre noi există câteva povești ale copilăriei pe care le-am savurat, fie că le-am citit noi, fie ca ne-au fost citite atunci încă nu știam literele alfabetului.
O carte deosebită pentru mine a fost "Ce ne povestesc Milena și Crina" a Ioanei Postelnicu. Cartea a fost tipărită în anul 1982, deci cam când aveam eu vreo 2 ani. Îmi amintesc puțin din subiectul ei și mai mult de interesul mamei de a ne citi seara la culcare din paginile acelei cărți. Dar mai ales de entuziasmul cu care alegeam să ne citească din cartea asta. Faptul ca titlul cărții cuprinde numele a două fetițe a determinat-o, cred pe mama să cumpere pentru aceasta carte.
Recent, am descoperit cartea pe un site de cumpăraturi vechi. Printre acestea și cartea amintită! N-am stat nici eu nici sora mea prea mult pe gânduri. Am comandat-o căci noi am pierdut urma acelei cărți și, crescând ne aminteam frecvent de poveștile celor două copile. Ne părea rău că nu am mai păstrat cartea, dar iată că, în aceste zile, am mai pus o piesă la puzzleul copilăriei. Anii copilăriei nu se mai întorc dar nu ne oprește nimeni să ne construim singuri palate ale acestor clipe de neuitat.
Cartea prezintă viața văzută prin ochii a două fetițe.Mai întâi, prin ochii Milenei, apoi prin ochii Crinei. Prin ochi de copii, totul e minunat.
Comentarii