Probabil că par nebună, dar încă mai țin minte că ieri, 15 aprilie, s-au împlinit 7 ani de când mi-am început rubrica de interviuri cu vedete la radio. Azi n-o mai fac, dar nu pentru ca nu am mai vrut ci pentru că astea au fost condițiile... Probabil, din drag pentru ea, țin minte atît de bine prima emisiune în care rubricuța a fost inclusă. Era topul săptămânal de muzica românească de la Radio Meridian, prezentat de Oltița Daniliuc. În ultima ora de emisiune se difuza și întîlnirea cu unul din artiștii muzicii românești. Îi alegeam în funcție de proiectele pe care le aveau sau pentru că mi-era dor de unul sau altul.
Probabil, n-am uitat data de 15 aprilie, pentru că, dacă nu ar fi rubricuța asta, nu aș fi știut multe despre cum se ia un interviu și ce contează mai mult. Și pe multe le-am învățat făcând greșeli pentru care m-am supărat la vremea respectivă. Mi le-am asumat pentru că mi-a fost dragă rubrica asta în cadrul căreia am stat de vorbă cu majoritatea vedetelor de la noi și n-am putut renunța la ea. Era provocarea mea săptămânală și scăparea mea de rutină! N-am renunțat nici chiar cînd condițiile tehnice nu erau ceea ce ne-am fi dorit, dar ce să mai spun cînd înregistrarea mergea strună? N-am cum să uit tocmai pentru că primii doi protagoniști au fost doi dragi prieteni mie cu care am realizat interviu face to face, nu la telefon. Prima data cu Titus Andrei despre un spectacol care se organiza la sala radio în acea perioadă și despre talente. Fusesem poate prima dată la radio România Actualități iar asta nu ai cum să uiți. Am primit atunci și cartea "Alternative pop-dance", al cărei co-autor este și Titus Andrei și am stat de vorbă uimită cît de firesc e acest om! Da, omul de radio pe care eu îl ascultam până atunci și după, cu urechea lipită de radio... Respiram vorbele lui și mă regăseam în fiecare melodie pe care o difuza. Pornisem cu ideea de a-i lua acest interviu și după ce am stat de vorbă, au început miile de întrebări dacă e cazul să continui demersul căci poate mai am nevoie de pregătire. Am avut noroc că Titus știa și de această intenția a mea și mi-a sugerat să începem interviul ca să nu pierdem timp. Zis și făcut. Am deschis reportofonul și am dat drumul întrebărilor pe care le notasem pe agendă...
Probabil că nu am uitat data aceasta pentru că, tot atunci, am stat de vorbă pentru primul interviu cu Adrian Enache. Au urmat și altele cu el, dar primul rămâne lipit definitiv de suflet! Știam atît de multe despre el încât provocarea a fost să-mi aleg întrebările... A fost prima dată când am mers acasă la el și pot să spun, cărămida care a cimentat prietenia care ne leagă. Până atunci îl vedeam fix ca un idol, ca un artist preferat. A rămas artistul numărul 1 în sufletul meu, dar de atunci și prieten. Aveam așadar două interviuri cu care să încep rubrica de vedete la radio! Întrebarea era dacă voi continua și cum pentru că a merge pentru asta săptămânal la București, era un chin, iar a le găsi în Botoșani, aproape imposibil pentru o rubrică săptâmânală. Așa s-a născut ideea de "construi" rubrica prin conversații telefonice cu artiștii muzicii românești și, spre bucuria noastră, a prins tradiție căci s-a integrat bine în programele radioului... De aceea, mi-e dor de 15.04.2005 și mă gîndesc cu drag pentru că ce a urmat, a fost un vis frumos pe care l-aș mai trăi oricând!
Aici puteți asculta un mix de balbe pentru amuzament:)) :P
Comentarii
L-am cunoscut personal în seara de 4 mai 1996, când am mers pentru prima (şi, până acum, singura) dată la Radio România, pentru aceeaşi emisiune. Întâlnirea, dar şi atmosfera de acolo, m-au bulversat atât de mult, încât din acel moment nu mi-am dorit altceva decât să lucrez în mass media. Am reuşit şase ani mai târziu. Peste exact o lună, se împlinesc 10 ani de când mi-a apărut primul articol şi tot atâţia ani de când sunt ziarist.