Azi mi s-a întâmplat un incident din seria "doar mie mi se întâmpla":)) dar care trebuie să se întâmple pentru ca lui Dumnezeu îi place să vadă oameni care se regăsesc, se îndrăgesc reciproc. Ei bine, telefonul meu obținut la fidelizare, un touch screen de care nu sunt extrem de încîntată:))) are momente când se deblochează și începe să sune la întâmplare. Azi, am sunat-o fără să știu pe Alina Sorescu. Când m-am uitat să văd cât e ceasul, remarc că bateria era consumată (deși a fost încărcată toată noaptea:))) si un apel cu 10 minute în urma către Alina. Buuuun! Am sperat că nu a reușit să sune, că a avut telefonul închis....Nimic! Peste vreo jumătate de oră, mă sună Alina: "Ai vrut să-mi zici ceva, Ioana?". Zic atît: "Cred că Dumnezeu a vrut să se întâmple așa că nu am mai vorbit noi demult". Și apoi, i-am explicat situația, jenată că deh... Mi-e tare dragă fata asta și nu de acum, de la acest incident, ci de când o știu de la tv, de pe vremea când cânta mititica "Eu sunt Alina!". Apoi, am admirat perseverența ei, ambiția și inteligența de care a dat dovadă mereu. Mi-a plăcut că a știut să-și prioritizeze lucrurile în viața așa cum e firesc și a reușit! Și a cîntat melodii specifice perioadei în care se afla. Nu a vrut să se maturizeze mai repede. E un om normal! E modestă. De fapt, e mai mult bun-simț în cazul ei! Are un respect deosebit față de oameni și e sinceră! Și de asta mi-e drag să țin legătura cu ea, chiar și așa vorbind doar când e cazul ori cînd vrea telefonul:)))
Comentarii