...pe 10 octombrie ar fi fost ziua ei. Conteaza mai puţin acum cât ar fi împlinit, contează prea puţin că ar fi fost o mamă devotată şi o soţie iubită. Laura Stoica nu mai e din 2006 cu noi, fizic, nu mai avem piese noi de la ea. A plecat într-o lume de stele şi ne-a lăsat mai goi, mai trişti... A plecat când poate nu ne-am dat seama cât de marginalizaţi erau şi ea, şi colegii ei de generaţie. Şi da, nici acum, de atuunci nu mai pot asculta Europa FM. Atunci, în acea zi tragică pentru muzica românească am făcut acel pact respectat şi azi, cu sfinţenia unui om care ţine la propriile lui reguli şi făgăduinţe. Am promis atunci că nu, n-am să mai ascult Europa FM de bună voie! Şi n-am mai ascultat. N-am mai ascultat NICIODATA de atunci. De ce? Pentru că mi-e imposibil să cred că o iubeşti pe Laura Stoica atât de mult ca artist câtă vreme, cât ea trăieşte şi e în floarea vârstei muzicale, n-o difuzezi deloc, nici cu piese mai vechi, nici cu cele noi. Dar în ziua când o ţară întreagă o plânge îi difuzezi piesa ei forte aproape din oră în oră. Mai perfid mod de a judeca lucrurile muzical la un post de radio n-am văzut. Înţeleg lucrurile de marketing, ştiu că marketingul n-are mamă, n-are tată şi e pervers, dar asta mi s-a părut INUMAN! Inuman pentru ascultători, pentru cei care au iubit-o cu adevărat pe Laura, trist pentru EA, care cu câteva luni înainte să plece Dincolo, suferea din cauza acestei nepăsări a radiourilor faţă de muzica artiştilor, ca şi ea, născuţi într-o generaţie cu care mulţi dintre noi au crescut.
Desarte sperante nu stiu de ce traiesc
Am numai vise ce nu se indeplinesc
Visez o lumeee in care toti (si eu)
Sa nu mai fim mintiti si nici loviti mereu
Cui ii pasa oare de viata mea?
Cui ii pasa oare de viata mea?
Cui ii pasa oare de viata meea?
Brate intinse spre cer se risipesc
Si ard in lumina pe care si-o doresc
Visez o lumeee in care sunt si eu
Dar nu raman decat amintiri ce vin greeeu
Comentarii