O nouă revelaţie! Rolul important al ziarului Buzz.

O să vă spun o mică poveste ca să vă dați seama de importanța și rolul acestui ziar scris de copii și adolescenți pe care l-am creat în urmă cu trei ani.

Un weekend aglomerat, un pic obositor, dar frumos, așa cum, numai dacă ești ziarist, îți place. Un weekend în care s-a desfășurat Festivalul Mărțișor Dorohoian, ediția a 31-a. Am fost din nou acolo, alături de reporterițele Buzz, de data aceasta, Karina, Ana și Alexandra. Nu insist cu prezența reporterilor Buzz la evenimente cu intensitate mare ca timp și desfășurare. Sunt copii, au și școală și asta trebuie respectată. Și-au dorit și au venit.

În recital și în juriu, Ileana Șipoteanu, o cântăreață de muzică ușoară lansată în anii '80, deci puțin probabil ca cei din generația reporterilor Buzz, să fi avut prea mult contact cu muzica ei și de aici și dificultatea de o repera. Nu e vina ei, a cântăreței, pentru această necunoaștere a tinerilor și probabil nici a lor, a tinerilor, ci în general, a sistemului.

Au venit în ambele seri ale festivalului, am stat în sală la spectacol, dar și în culise pentru declarații, interviuri cu protagoniștii serilor. Au avut ocazia să vorbească direct cu Ileana Șipoteanu pe care pînă atunci n-o cunoșteau. S-au îndrăgit reciproc, s-au placut!

Au avut surpriza să constate că Ileana Șipoteanu îi știe, i-a rebotezat "buzziști" și nu buzzeri, cum își spun ei. Au avut, da, ocazia de a intra în culisele unui eveniment cu o muzică  ce, aparent, ai fi tentat să spui că nu le aparține. Ei, da, de unde? După recitalul de sîmbătă al cântăreței, după discuțiile lungi și frumoase cu cântăreața, duminică seară, la reîntîlnirea cu ea, copiii i-au spus: "am ascultat acasă de zeci de ori piesele dvs de pe youtube", "Îmi place aia sau aia". 

A fost revelaţia lor, mai târzie sau mai timpurie, nu ştiu a spune eu asta, dar cert e că tot ei au spus: "Vreau să scriu la mini-editorial un subiect cu titlul vedetele de ieri vs vedetele de azi". Şi au insistat cu ideea asta precizând că nu se compară nici ca oameni, nici ca muzică. Ei, bine, da, sunt şi eu curioasă acum ce vor scrie micii mei reporteri la acest mini editorial. Voi, nu?

Dincolo de asta, atât mai spun, pentru ei e important să găsească şi alte orizonturi, nu doar cel în care se mişcă generaţia lor, dar trebuie să-l prindă ei şi nu să fie obligaţi să-l primească. Atât. Şi cred că povestea asta spune mult despre rolul vital pe care îl au pentru aceşti copii cercul de jurnalism Micii Reporteri şi ziarul Buzz.

Comentarii