Copilăria e prea scurtă azi

Îi iubesc pe copiii de azi mult, dar nu le înțeleg asaltul spre maturitate. Îmi place ideea de oameni mari în lumea lor, un soi de imaginație a celebrului joc "de-a mama și de-a tata", dar ei, cei de azi, altfel văd lucrurile.

Ei, la 14 ani, pentru că internetul le deschide ușa informației, vor mai mult decât vârsta le permite. Nu îi oblig pe copiii de azi să rămână închiși în limitele copilăriei de altădată. Îmi dau seama că viața o ia trepidant înainte, că ei, săracii, se chinuie să țină pasul cu schimbările astea produse de Mama Natură până la urmă, că ei cei de azi, la 14 ani, suntem noi, cei de ieri la 16 ani. Îmi dau seama de asta. Îi înțeleg. Doar că ei își îngustează singuri un timp scurt prin anii lui, cel mai scurt, dar și cel mai frumos, căci e vremea aia când îți permiți totul chiar dacă n-ai mai nimic. 

E timpul ăla în care visezi de la cer la pământ, e timpul ăla în care poți râde oricât oricând căci ești un copil. E momentul ăla când micile greșeli de comportament se scuză rapid. Spunem "lasă, dragă, e copil!" și mergem mai departe fiecare dându-și sau nu seama de greșeala comisă. Nu îi înțeleg pe părinții care le oferă lucruri mai mari decât mărimea inițială a vârstei. Ei oare s-ar încălța cu o pereche de bocanci cu două numere mai mari? Și atunci de ce îți duci copilul la bowling, la biliard deși nu are nici 10 ani?! Acolo e fum de țigară, acolo se pupă adulți, acolo se mai înjură... Copilul vede și probabil e tentat să-și dorească lumea de adult. Iar el, copilul, nu mai poate trăi ca un inocent câtă vreme trece pragul lumii lui. 

La 12 ani se ține de mână, la 13 se sărută, la 14 deja testează chestii pe care nu le-a făcut în amor până atunci. Mai trage o țigară, mai bea o bere. Iată chestii de adult și copilăria i se scurtează. La 18 devine bătrân, la 30 e deprimat cu dor de scurta lui copilărie. 

Copilăria e tot mai scurtă  de vină fiind tot noi, adulții, căci noi suntem cei care avem grijă ca ei să nu poarte poveri pe umeri, noi suntem cei care le cumpărăm de la cele mai mici vârste telefoane ultimul model, ca să-i ținem ocupați și ei acolo văd tot, noi suntem cei care le cumpărăm vise de adult. Și asta când ea, copilăria, e simplă, e senină. Înseamnă două cozi, o rochie cu  buline, un zâmbet colorat și o julitură în genunchi. Tu...când ai văzut ultima dată julituri în genunchi la un copil? 

Comentarii