Prefer să fac educație inspirată din meseria mea

Din 2003, practic o meserie faină de tot, una care îți dă ocazii cu nemiluita să vezi lumea cu bunele și relele ei. O meserie care, astăzi, e pusă la zid pentru că nu mai există independență în jurnalism.

 Sunt câteva site-uri care îndrăznesc să rămână în picioare, fără să răspundă la comanda politică a cuiva  și sunt absolut convinsă ca alea trebuie susținute de noi toți cu cât poate fiecare pentru ca stăpânii lor să fim noi, publicul. Nu insist acum pe subiectul acelor site-uri, poate am să revin cu exemple concrete. Bun!

Eu fac meseria asta din 2003 pentru ca simt că e ceva ce mi se potrivește. Astăzi, însă, am fost pusă în fața unei situații care m-a făcut să mă întreb: îmi trădez calitatea de jurnalist independent? Niște politicieni în campanie electorală afișați la un eveniment  realizat cu suflet. Dar nu  lor, al politicienilor.

Niște lucruri nu aveau ce cauta acolo. Niște bun simț era nevoie. Am ales să nu mă bag, să nu dau cu degetele pe taste. Ca să nu zic cu bâta. Prefer să fac educație.

 Prefer să susțin niște copii să crească mari și deștepți, să aibă ei sânge să strige când nu e ok cum se întâmplă. Prefer să fac educație inspirată din meseria mea practicată din 2003. Dar chiar și așa susțin jurnalismul independent chiar dacă da, e tot mai dificil să-l faci.

 Și acum, cu atât mai mult, îi admir pe jurnaliștii care au curaj să arate, să spună, să descopere adevăruri ascunse. Jurnaliști care nu au nimic de ascuns, care nu depind de cei ce ne conduc. Căci nimeni, și ei știu asta, nu e invincibil pe pământ.

Comentarii