33 de voturi diferență sau care o mai fi până la final, mi se pare îngrozitor. Mi se pare trist să te și consideri câștigător mai ales în condițiile în care e clar lupta s-a dat între care gașcă a fost mai prezentă la urne, duminică, și nicidecum după programele electorale ale celor doi candidați. Și găștile au fost relativ la fel, cu mici diferențe. Mai mult, la o prezență la vot de abia 30%, dacă dai la o parte voturile primite de ceilalți candidați (și au fost câțiva de data aceasta!), vă dați seama ce reprezentativitate a botoșănenilor are primarul nou ales? Extrem de mică. Eu, una, clar, nu mă simt reprezentată de primarul actual, al celor din PSD, pentru că nu am simțit că asta vreau în Botoșani pentru următorii patru ani. Dar, gata! L-ați dat jos pe Flutur, ați reușit și asta, din nou, chiar dacă la o loterie practic. De acum, arătați că voi puteți mai mult și mai bine. Și caietul electoral al candidatului vostru, acum, primar e gros, iar patru ani trec în viteză. Imediat se face 2024 și așa zis răul cel mic se face răul cel mare. Că așa e în Românica noastră o dată la patru ani, nu? Și, din păcate, asta cu răul cel mic a dus acum la această reprezentativitate mică pentru primar. Continuăm așa? Momentan, atât. Din Moldova, Botoșani și Vaslui sunt roșii total, iar asta spune tot... Cele mai sărace județe din țară, cele mai... no comment.
Nu mi-e rușine că am fost și sunt contra acestui val, că am votat cu un candidat care ... nu n-a pierdut că alegerile astea locale, la Botoșani, cel puțin, pentru Primăria Botoșani, cel puțin, n-au câștigător (pentru că nu poți să spui că ești campion la mustață). Dimpotrivă, mă bucur că am dat un vot cu toată încrederea unui OM care a demonstrat de-a lungul timpului că iubește orașul Botoșani, sunt bucuroasă că am susținut un OM care a adus în Botoșani cele mai multe fonduri europene, sunt fericită că OMUL acesta a obținut, cu eforturi mari, o nouă finanțare pentru teatrul Mihai Eminescu. Da, el a găsit soluția asta după ce primarul PSD a pierdut prima finanțare și nimeni nu mai credea că lucrările la teatru continuă, pentru că s-a lucrat la interior. Și omul acesta a lăsat proiecte de peste 100 de milioane de euro chiar dacă cei noi și le vor asuma de acum. Și, dincolo de asta, sunt bucuroasă că am susțint un om cu suflet. Cu suflet mare.
Dimineață, am primit un telefon de la o doamnă. Am cunoscut-o când lucram la Radio Meridian, suna frecvent pentru a da dedicații pentru doi băieței. Și eu, și Oltița, colega mea de atunci credeam că sunt frați. Ulterior, am aflat că cei doi băieței, Mihăiță și Dănuț, erau doi copii în plasament la această doamnă. Paranteză. Azi dimineață m-a sunat cu lacrimi în ochi. Abia înțelegeam ce spune din cauza suspinelor ei. Închid paranteza. M-a întrebat atunci doamna care îi avea în plasament pe cei doi copilași dacă nu știu cum aș putea să văd dacă Mihăiță are talent, că ei i se pare că poate cânta bine. I-am zis că nu -mi pot da eu cu părerea în acest sens, dar țin minte că îi recomandasem să-l înscrie la Liceul de Artă Ștefan Luchian, unde și fusese admis. Avea 7 ani atunci. Apoi, a urmat și Școala Populară de Artă și a confirmat la multe concursuri de muzică. Da, Mihăiță.
Pe Mihăiță l-a cunoscut încă de atunci și primarul Cătălin Flutur într-o împrejurare absolut firească (am dorit cumva ca Mihăiță să rămână la doamna aceasta; se punea problema ca el să se întoarcă la un centru sau la altă familie - nu mai intru în detaliu) și de atunci au rămas într-o legătură firească, sinceră. Primarul l-a ajutat de fiecare dată cum și când a putut, Mihăiță a fost un copil care a întors ajutorul printr-o abnegație deosebită pentru studiu.
A învățat și iată, astăzi, e student la Cluj. Ieri, pentru că a dorit să-i ofere tot sprijinul lui primarului Cătălin Flutur, Mihăiță a venit special de la Cluj, de dimineață, a votat și, seara, a plecat în orașul în care va fi student. Și acum mi s-a ridicat părul pe mâini, la fel ca dimineață, când mi-a povestit doamna, mama care l-a crescut pe Mihăiță. Și mă gândesc că au fost atâția alții care au ignorat acest vot important deși știu că Flutur trebuia să continue ce avea început. Un puști ne-a dat o lecție tuturor. Păcat că e prea târziu... Și da, mai cred cu tărie că au fost mulți alți oameni, copii, tineri susținuți și sprijiniți de Cătălin Flutur. Pentru că Flutur chiar își iubește orașul, iar asta e principala consecință a acestor susțineri pe care le-a acordat necondiționat chiar.
Comentarii