Treziţi-mă!


...de fapt nu ştiu ce vreau. Am ajuns la un punct în care nu mai ştiu încotro s-o iau. Nu mă simt prea confortabil în locul în care mă aflu şi nu ştiu dacă pe malul celălalt o să-mi fie mai bine... Nu mai ştiu dacă am făcut alegeri bune. Nu ştiu dacă direcţia spre care mă îndrept e cea pe care trebuie să merg sau ar trebui să deviez puţin. Nu fac cât aş putea şi asta îmi crează un fel de frustrări pe care le împletesc cu un oarecare disconfort psihic şi enervări inutile. Mă simt puţin deprimată şi tristă dar nu-mi înţeleg starea. Nu am o explicaţie prea clară pentru ceea ce simt acum. Mi-e dor de energiile mele, de entuziasmul şi implicarea mea puternică, de căutările de a fi cât mai bun. Mi-e dor de perioada aia în care nu mă chinuiam prea mult să-mi regăsesc toate astea. M-am săturat de iarnă. M-am săturat să văd că ninge. Mi-e lehamite de frig, de nas îngheţat, de mâini degerate, de căciulă, de fular, cojoc. Mă enervează cam tot şi simt prea des depresii care mă înfioară. Sper să-mi revin, să mă trezesc şi să am o nouă revelaţie că EXIST!

Comentarii

Movi a spus…
cu totii mai trecem prin astfel de stari si in astfel de momente cel mai bine este sa nu incercam sa ne chinuim sa cautam fel si fel de raspunsuri sau explicatii ... uneori unele stari se intampla pur si simplu fara prea multe explicatii insa in cele din urma vor trece si ele. :)
Cat despre ninsoare, frig, mas inghetat eu unul ma bucur ca simtitm cu adevarat cum trebuie aceasta iarna fata de alti anisori unde nu prea a existat... trebuie sa privim si partea pozitiva a fiecarui anotimp! :D
ionutza80 a spus…
Ai dreptate. Mesajul tau mi-a prins bine. Din pacate starile depresive pe care le simtim uneori ne impiedica sa privim partea buna a lucrurilor si cat de rau e ...